Europa, hâș de-aici!

Motto:
Pe cine nu lași să moară nu te lasă să trăiești
În aceste zile fierbinți nu poți scrie altceva decât despre Uniunea Europeană și amânarea aderării țărișoarei noastre la spațiul Schengen până la o dată ulterioară, încă necunoscută. Sau pentru niciodată în capul unora.
Când Ministrul de Externe Titus Corlățean declară în numele guvernului (în numele României de fapt) că integrarea în spațiul Schengen ar putea să nu mai constituie o prioritate pentru România care s-ar putea gândi și la alte opțiuni, nu poți să te gândești la alt subiect. Când Prim Ministru Victor Ponta îl susține pe Corlățean și-i întărește afirmațiile, n-ai ce face, Europa și Schengen e pe buzele tuturor și tu nu poți sta indiferent. Când aspirantul la Cotroceni, Crin Antonescu cu naționalimul lui fată cuminte de pe centură, tună și fulgeră împotriva țărilor care ne-au spus Pass în Schengen, pui mâna pe toc și te apuci de scris cu furie, despre același și același subiect tocat și pe stânga și pe dreapta. Iar când îl mai vezi și pe incompatibilul izgonit de justiție din parlament, actorul Mircea Diaconu că se răstește la Europa să-și ia Carffourile înapoi dacă nu le place de noi, te-apucă amocul și cuvintele curg libere pe tastatură.
Europa asta cu Schengenul ei cu tot pare să fi împărțit România în două. Jumate vrem în Schengen, jumate vrem în alte zări mai la răsărit sau nu știm ce vrem dar nu vrem în Schengen. Parcă văd acceași ură care ne-a zdruncinat astă vară la referendum, ori erai băsist dacă stăteai acasă ori erai uselist dacă te duceai la referendum indiferent cum ai fi votat. Nu există neutralitate în România, suntem un popor plin de pasionali deci trebuie să fim ori de partea unuia ori a altuia.  Iată că se repetă figura, unii vrem în schengen și ne strigăm dorința în toate modurile, alții înjură ”dracu să-l ia de Schengen”, Ne mai înjurăm și unii pe alții căci  e un sport național, din moși strămoși, să-i zici vecinului una de mamă.
Te uiți la poporul român și nu-ți vine a crede. A uitat de scumpirile la carburant, de prețul la energia electrică care sare siguranțele, gazele de șist sunt doar o amintire, salariile bugetarilor n-or să crească ba unii dintre angajați vor întări gloata de șomeri dar cui îi mai pasă de asta, accizele au luat-o razna, viața a devenit deja un lux dar lasă că BOR a anunțat că va face îngropăciunea gratis pentru cei care nu și-au pus bani deoparte pentru trecerea dincolo. Acu ultima problemă a rămas să înjurăm Europa, ea-i de vină că viața noastră-i de doi bani, că n-avem de nici unele, că autostrăzile se fac în ritmul racului sau al melcului, că costă de parcă au implantat în ele pietre swarovscki. Sigur, Europa e vinovatul de serviciu!
Și la ce dracu ne mai trebe nouă Europa? Ne-a mărit salariile? Nuu. Ne-a mărit pensiile? Nuuuu. Ne-a ieftenit gazele și energia electrică? Nuuuu. Ne face curat în grădină și în fața porții? Nuuuuuu. Nici măcar nu ne-a dat și ea o rentă viageră fiecăruia dintre noi. Pentru că, nu-i așa, o merităm, noi am mâncat salam cu soia în timp ce dumnealor se înfruptau din porcii noștri asomați peste hotare. Iar mai nou au dat iama și în căluții noștri  sălbatici și nărăvași și i-au nechezat într-o lassagnia capitalistă.
Așa zic și eu, fraților, merităm atenția Europei! Nu suntem pieptănați, scuipăm cojile de semințe pe jos, bună ziua nu știm să spunem, hainele ne sunt murdare, limbajul e de mahala dar nu e vina noastră! Europa ne-a abandonat la sfâșitul celui de-al doilea război mondial în brațele rușilor, acum să ne depăgubească pentru suferințele la care ne-a supus, căci noi suntem victimele lor. Și-atunci ca și acum noi nu avem nici o vină, americanii nu ne-au salvat, europenii nu ne-au apărat de ruși. Așa, să plătească, mama lor de capitaliști! Cum să ne fi apărat noi de comuniști? Să fi ieșit în stradă cu sutele, miile, zecile de mii, milioane și să-i arătăm lui Ceaușescu că suntem mulți și n-are atâtea pușcării pentru toți? Nu, doamne ferește, noi ne-am repliat, ne-am ascuns prin unghere, am aplaudat, am cântat ode și ne-am văzut de aflatu-n treabă și pe vremea aia și pe vremea asta. Căci chiar dacă s-a schimbat sistemul, caracterul nostru a rămas același. Așa că vă zic eu, dracu s-o ia de Europă și de Americă trădătoare! Noi nu avem nici o vină, hărnicia ne dă afară din casă, ne pricepem la toate așa că ne dăm cu părerea la orice, suntem patrioți în declarații, cinstiți doar când îl arătăm cu degetul pe altul în timp ce înfundăm în buzunare vreo șurubelniță de la serviciu. Dar vă spun, n-avem nici o vină pentru asta, vinovați au fost romanii, apoi goții și vizigoții, imperiile care ne-au stăpânit, fanarul, rușii și acum Europa. Toți au complotat de-a lungul istoriei împotriva acestui popor plin de calități. De ceilalți am scăpat sau ne-a scăpat trecerea timpului, mai rămâne să scăpăm și de Europa și uraaaa, suntem liberi, noi cu noi și împotriva tuturor. Chiar și împotriva noastră dacă este nevoie.
Noi nu cerșim ca țiganii (și ei conaționali de-ai noștri, mai aplecați însă spre principiul ”ban cu ban se strânge la ciorap o avere”), noi cerșim instituționalizat, vrem bani mulți și toți odată fără să ne întrebe cineva ce facem cu ei. Ce fel de dar îi ăla dacă amărâții, zgârciții ăștia de europeni ne pun condiții ce să facem cu el? Mda, e cazul să mai lase și dumnealor din mofturi și să nu mai strâmbe din nas când mirosul nostru de puturos le ajunge în nări.
Da, Europa să ne dea! Suntem cetățeni europeni și avem drepturi. Să ne lase în miorițele mamii noastre cu obligațiile, alea sunt pentru sclavi nu pentru oameni liberi. Iar noi suntem liberi. Liberi să mințim, să furăm, să ne prefacem că muncim, să comitem sperjur, să îi jignim pe gazde în casa și la masa lor. Așa de-al dracului ca să vadă și ei ce neam mândru de mioritici zace între Carpați, Dunăre și Mare. Ne vor? Să ne accepte așa cum suntem.
Iar dacă nu le convine cum ne comportăm, dacă ne mai cer mult să fim mai educați, mai cinstiți, mai curați, mai nepenali, se sparge rânza-n noi și le spunem să-și ia magazionoaiele alea cât halele de combinat și să plece acasă. Să ne lase, nene, că ne descurcăm și fără ei. Iaca – așa, să-i văd eu pe subțirimile europene unde-or să-și mute Carrefoururile și Metroaiele și Hornbachurile și cine or să mai muncească atât de intens și de loiali ca românașii în halele lor! Visăm că or să ne aplaude la scenă deschisă juma de glob de ce vitejii am făcut cu asta iar rușii probabil ne vor cânta o ”Kalinka, Kalinka, kalina maya” să ne mai înveselească și să ne pregătescă intrarea în pas de marș (funebru) spre inima lor primitoare. Iar noi, de parcă am dat în orbul găinilor, ne prefacem că am uitat cizma rusească și o pupăm chiar mai înainte de a o avea înfiptă în grumaz.
Și dacă n-om mai avea unde merge să ne tocăm banii dacă pleacă Carrfouroaiele și Molluroaiele, nu-i nimic, se pot remonta Circurile foamei și acolo vom cânta cu zâmbet larg ode măreților conducători mâncând un știulete fiert sau un compot de prune. N-or mai avea de lucru angajații români din magazinoaiele lor? Nu-i nimic, statul îi va primi cu brațele deschise în rândul șomerilor pe lucrători rămași fără slujbă căci el este iubitor. Și va împărți bucatele așa ”câte puțin să ajungă la toată lumea”. Vom fi cu toții o nație fericită și cu coloană vertebrală, aplecată puțin mai spre stânga și mai spre est ce-i drept, dar na, un pic de scolioză nu omoară.
Ni ni se vor întoarce ficiorii acasă, mare bucurie! Așa mă gândesc, dacă ei își iau Carrefouroaiele înapoi și noi ar trebui să ne luam din curtea Europei cerșetorii și hoții de carduri și jefuitorii și căpșunarii, și săpătorii de șanțuri și menajerele acasă. Dacă-i câh Carffourul pentru noi și pentru ei noi om fi câh. Poate, poate bieții europeni or găsi vreo bucată de pământ unde să-și mute Carffourul și Hornbachul, noi oare ce-om face cu  3 milioane de românași trimiși plocon să le dăm salarii  de 800-900 euro la cât s-au învățat pe dincolo? Ei, aș, cu așa bravi conducători, i-om angaja în fabrici și uzine.
E de câh Europa dar tare-i bine să vii vara și de Crăciun acasă, în mașina ta  cu număr de Spania sau Italia și să vorbești așa, un pic stâlcit, cum îi stă bine unuia plecat la căpșuni, să o rupi într-o romspaniolă sau romitaliană  de să dai gata toate văduvele. Iar dacă seara, la crâșma lui Nea Gheorghe, cu mesele acoperite de mușama și muștele bâzâind printre pahare,  îl mai întrebi pe cârciumar dacă vinde bere pe euro că tu nu ai lei, spunând așa, printre dinți, cu accent a la stranger: ”dragă, voi n-ați auzit de euro, doamne că tare înapoiați mai sunteți pe-aicea”, frate, deja satul e în trepidație iar babele visează la nunat cu nepoata din București care are facultatea terminată la Universitatea din Vășcăuții din Deal. Fată deșteaptă dar fără noroc, nu-și găsește de slujbă deși-i telectuală. Sigur, te-or întreba vecinii cu ce te ocupi în Europa și vei răspunde cu nasul deja în vânt că ești un fel de șef sau freelancer, ceva așa între boier și căpătuit fără să miști un deget. A, dacă ești într-un bussines cu operațiuni de carduri, nea Gheorghe cârciumarul e deja e cu gura căscată de reușita ta și dă un rând de halbe gratis, din partea casei, căci se cuvine să respecte pe consăteanul lui care are așa o meserie modernă de care satul n-a auzit neam de neamul lui.
Cred că Europei îi tremură nădragii de frică că mândrii români au ridicat vocea la ei și-și va cere iertare pentru cum a stat în genunchi Năstase când a negociat condițiile primirii noastre în Uniunea Europeană, ne va implora iertarea că ne-a cerut să îi dovedim cum și pe ce îi cheltuim banii, ne va ruga să o iertăm că ne-a jignit cerșetorii, și curvele, și hoții de buzunare și de carduri și loazele trimise în Parlamentul Europei cât și pe cei care își pierd vremea prin Parlamentul României  luând salar ca să stea mai mult pe la Parchet spre a da declarații în Dosarele în care sunt învinuiți sau inculpați. Cred că Europei îi va fi rușine că ne-a făcut miniștrii penali, că n-are încredere în Prim copiator. Și ne va ruga în genunchi să  îi lăsăm Carffoururile și Metroaiele și Hornbachurile aici.
Și bineînțeles, cu lacrimi în ochi ne va ruga să intrăm în Schengen iar ca semn de respect ne va aduce câte un cornet de semințe la fiecare cetățean ca să avem ce scuipa pe străzile Europei.  Iar bravii ți vitejii noștri conducători îi va răspunde: ”Niet, Europa!”
 Autor,
Lili Crăciun
Articol publicat în Politicstand.com